luni, 22 noiembrie 2010

DINCOLO DE BIROUL DE MEDIATOR

In ceea ce priveste medierea, Romania se poate lauda cu un cadru legislativ avansat, care permite si incurajeaza medierea. Tari in care medierea se practica de peste 20 de ani nu detin un asemenea cadru legislativ unitar, cum ar fi o lege, ci doar reglementari sau referiri la mediere in alte legi. Romania, in lipsa unei practici reale in domeniu, a venit cu o lege care reglementeaza profesia, formele de pregatire, organizarea medierii. Auzim adesea voci care exprima frustrare cu privire la dezvoltarea medierii in Romania, dar realitatea, prin comparatie, arata ca, deocamdata, avem o forma puternica ce incurajeaza medierea. Tot prin comparatie, insa, lipseste fondul.

Aceasta situatie a avut consecinte curioase. Se intra in profesie si, intrucat exista cadrul legal, exista asteptari mari legate de cererea de servicii de mediere. Te pregatesti ca mediator, te autorizezi ca mediator, deschizi un cabinet si apoi astepti clientii. Care nu vin. De aici frustrarile.
Medierea si-a facut loc in tarile in care se practica de 30 de ani, in cu totul alt mod.
In primul rand, medierea este doar o forma a domeniului mare al rezolvarii de conflicte, asa numitele Alternative de Rezolvare a Disputelor (ADR): mediere, negociere bazata pe interese comune, facilitare, tranzactii. Daca vorbim doar de mediere, avem o gama larga de aplicabilitate, de la prevenirea conflictelor prin mediere, la medierea cu mai multe parti, medierea cu grupuri de interese, medierea in zonele de conflict si medierea post-conflict. Mediatorii profesionisti au capacitatea de a se adapta situatiei si a alege cea mai buna metoda ADR de a aborda acel conflict. De exemplu, in cazul in care numai una dintre parti doreste medierea, iar cealalta o refuza, mediatorul poate oferi sprijinul uneia dintre parti pentru a o asista in negocierea cu partea cealalta. Negocierea bazata pe interese comune este o forma alternativa de rezolvare a conflictului, iar efectul este acelasi ca al unei medieri.
Astfel, mediatorul nu este limitat la biroul lui, asteptand sa-i vina clientii. Mediatorul este o persoana care crede in rezolvarea de conflicte prin metode alternative si este pro-activ in a rezolva orice fel de conflicte din jur, alegand metodele potrivite de ADR. Mediatorii si medierea au parcurs acest drum in tarile unde acum se practica medierea pe scara larga. Mediatorii au cautat domeniile de aplicare, au intervenit si s-au implicat. Au avut cazuri de succes care au promovat medierea prin ele insele, iar sistemul de justitie a devenit interesat de mediere si ADR pentru ca au existat aceste povesti de succes.

Studiu de caz
Martha Hansen McManus, mediator, peacemaker, membru fondator al Centrului Regional de Facilitare si Negociere.
Nascuta in SUA, a studiat psihologia. Unul din primele contacte cu rezolvarea de conflicte este interventia intr-o situatie de criza din Universitate, cand un grup de studenti afro-americani ocupa universitatea. Sora unuia dintre studentii negri era colega de camera cu Martha si ii propune sa ajute la deescaladarea conflictelor. Martha nu avea inca studii de rezolvare de conflicte, colega de camera doar aprecia felul in care Martha stia sa abordeze problemele aparute. Martha ajuta la negocierile dintre studentii afro-americani si managementul universitatii. Primul succes. In anii urmatori Martha se specializeaza in ADR, se muta in Canada, Alberta. Aici devine extrem de activa in mediere, negociere si peacemaking. Face parte din grupul de mediatori la nivel inalt, care au ajutat la medierea conflictului din Irlanda de Nord. In acelasi timp mediaza si conflictele dintre vecinii din cartier si este implicata in negocieri si medieri comerciale. La nivel international lucreaza in paralel in Kenia. In timpul doctoratului in studii de pace in Bradford, UK, promoveaza medierea in scoli si pentru un timp este implicata in programele de mediere din Sri Lanka. Ultima sa implicare internationala, terminata cu citeva luni inainte, a fost in Bagdad, Irak, unde a lucrat cu grupuri de tineri pentru a-i invata sa rezolve conflicte si sa fie activi in rezolvarea lor la nivelul comunitatilor din care fac parte. In tot acest timp a ramas activa in Canada.
Acesta este un portret, pe scurt, al unui mediator care este mai mult decat un mediator, asa cum il intelegem acum in Romania.
Martha Hansen McManus este membru fondator al Centrului Regional de Facilitare si Negociere (CRFN). Intre toate activitatile descrise mai sus a gasit timp si a venit, de cite ori a fost solicitata si de oriunde ar fi fost, sa ajute la dezvoltarea medierii in Romania. Martha a fost cea care a invatat membrii organizatiei noastre sa se implice in activitati care exced domeniul strict al biroului de mediator.

Centrul Regional de Facilitare si Negociere a dezvoltat din 2001 programe de mediere comunitara, rezolvare alternativa a conflictelor dintre sindicate si patronate (mediere si negociere), mediere in scoli, programe de rezolvare alternativa a conflictelor pentru Ministerul de Interne, programe de rezolvare alternativa a conflictelor din comunitatile multiculturale, cursuri de mediere, negociere, comunicare, facilitare. Legea Medierii 192\2006 a fost pentru organizatia noastra doar un prilej de a face mediere si a pregati mediatori intr-un cadrul legal. CRFN a facut acest lucru cu mult inainte de 2006 si continua sa practice si sa promoveze medierea dincolo de intelegerea ei ca o simpla alternativa la procesele in instanta.

Acum se vehiculeaza doua mituri despre mediere: 1. Medierea ar putea rezolva toate cazurile de conflict care ajung in instanta. 2. In consecinta, medierea va fi eficienta atunci cind partile vor fi obligate sa mearga intii la mediere, inainte de ajunge in instanta. Insa Martha nu a asteptat ca medierea sa devina obligatorie pentru a avea cazuri de mediere. A promovat medierea prin rezolvarea cu succes a conflictelor.

Ce am putea sa facem in loc sa asteptam la birou sa ne vina medieri? Conflictele apar peste tot in jurul nostru, iar abilitatile si tehnicile de mediere pot fi aplicate in nenumarate cazuri.
  • Doi mediatori colegi au descoperit ca mediul de la scoala copiilor lor favorizeaza agresivitatea, asa ca au propus invatatoarelor sa aiba ore de rezolvare de conflicte pentru copii. Experienta a fost extraordinara. 
  • Exista dezbateri nesfirsite si conflicte in asociatia de proprietari din care facem parte. Putem sa folosim cunostintele de mediere pentru a ajuta la dezamorsarea conflictelor si gasirea de solutii.
  • Un cunoscut are probleme cu creditul la banca, cu polita de asigurare sau cu contractul de leasing. Putem sa-l ajutam sa gaseasca solutii alternative.
  • La locul de munca sunt conflicte intre angajati si angajator. Medierea sau negocierea bazata pe interese comune ar putea fi aplicate.
  • Aflam de un conflict la nivel local, unde exista grupuri de interese diverse, iar proiectele de dezvoltare treneaza din cauza acestor conflicte. Putem media conflictul sau facilita ajungerea la un acord.
  • Aflam despre conflicte de familie ale unor prieteni, cunoscuti sau chiar in familia noastra. Stim sa abordam conflictele, deci am putea fi de folos.
Lista este fara sfarsit. Prilejurile de mediere sunt la tot pasul. O rezolvare a unui conflict il va face cunoscut, se va vorbi despre el si mai ales, exista posibilitatea de a practica. Mediatorul trebuie sa fie cel care incearca sa faca pace oriunde este nevoie de ea, iar conflictele exista pentru ca sunt parte a vietii. Martha McManus spune: “Pacea nu este absenta conflictelor, ci rezolvarea lor cu demnitate si respect.”