Mediere si divort

Ce se intampla dupa medierea cazurilor de divort?

In cazul medierii conflictelor de familie, si al divortului in special, relatia pe care o au partile aflate in conflict prezinta importanta cea mai mare, poate mai mare decat in medierea oricarui alt tip de conflict.
“Cauza” divortului o reprezinta tocmai “degenerarea” relatiei dintre cei doi soti, lucru care adesea se rasfrange si intr-o degenerare a stimei de sine a celor doi soti. Nimeni nu poate spune ca divortul este o experienta peste care se poate trece usor, divortul este o pierdere, chiar si pentru cei care si-l doresc.
Este cunoscut faptul ca divortul este un moment traumatizant, adeseori persoane cu o mare stima de sine si foarte sigure pe sine ar putea descoperi ca sunt ranite dupa experienta in fata instantelor de judecata, in fata publicului, a intregii sali care asista la sedinta de judecata.

Dincolo de :
- costurile mult mai ridicate ale unui divort dedus instantelor de judecata (taxe de timbru si onorariile avocatilor);
- a timpului indelungat de solutionare (termenele procedurale, expertize, anchete sociale);
- a faptului ca sunt lipsiti de capacitatea de a-si decide viitorul intr-unul din, probabil, cele mai importante momente din viata;
cel mai important beneficiu al medierii divortului este invatarea unui nou model comportamental si salvarea celor care trec prin divort de la o indelungata perioada de convalescenta emotional-relationala.
Prin medierea divortului se poate evita traumatizarea excesiva a individului, se castiga practic doi indivizi apti din punct de vedere social sub aspect emotional si relational. Un individ frustrat si nemultumit in urma unei experiente negative (generata de un divort agresiv in fata instantelor de judecata, agresivitate autoalimentata prin lipsa dialogului intre cei doi soti dar alimentata si de strategiile avocatilor) este un individ cu un randament scazut. Este un individ cu probleme de adaptare in toate relatiile, fie ca acestea sunt de serviciu, de vacinatate si din pacate chiar si atunci cand e vorba de relatia parinte-copil.
Atunci cind cuplul are si copii, prin medierea divortului parinti isi reamintesc faptul ca renuntarea la rolul de sot\sotie din cadrul familiei nu echivaleaza cu renuntarea la rolul de parinte. Si de asemenea li se reaminteste ca desfiintarea casatoriei nu echivaleaza pentru copii lor cu desfiintarea familiei. Pentru copii ei vor ramane in continuare: mama si tata.
Un divort agresiv pentru parinti inseamna in acelasi timp o situatie traumatizanta pentru copii. O solutionare civilizata a divortului intre parinti poate echivala cu o lectie de viata pentru copii. O lectie despre cum se depaseste cu demnitate o situatie de criza.
Chiar daca la nivel cognitiv aparent copiii nu percep tensiunile dintre cei doi parinti, la nivel emotional insa ei vor fi foarte afectati. Specialistii spun ca separarea parintilor echivaleaza pentru copiii cu trauma provocata de moartea unui parinte. De aceea, pe linga mediere ar fi necesar ca in Romania sa existe obligativitatea indrumarii celor doi soti catre un ajutor profesionist pentru a putea depasi momentul.
- In conditile de blam social cu privire la divort si actorii sai, un divort lipsit de publicitatea salilor de judecata, dar agreat in cadrul confidential al biroului mediatorului este mult mai usor de depasit.
- Divortul solutionat in mod elegant si civilizat este pentru individ o sansa de recuperare rapida.
- Divortul solutionat in mod elegant si civilizat prin colaborare va lasa in urma indivizi intregi, netraumatizati, oameni care isi vor pastra integritatea si demnitatea.
- Dintr-o potentiala trauma divortul poate deveni o lectie de civilizatie si de viata, din care individul invata ca prin colaborare si dialog se pot nu doar depasi, dar si preveni situatiile de criza.
Atat medierea conflictului de familie dar si medierea in general, ajuta transformarea - la nivelul intregii societati - modului de perceptie asupra solutionarii diferendelor, astfel incat solutionarea unui conflict sa devina un mod de manifestare a civilizatiei si nu un moment de derapaj de la un comportament civilizat. Rezolvarea conflictelor prin mediere poate deveni un nou mod de viata la nivel individual.

Marius Corad

Modificarile si completarile la Legea 192\2006

Pina la publicarea in Monitorul Oficial a modificarilor si completarilor la Legea 192\2006 puteti corobora cele doua documente existente deja online.
Raportul Comisiei Juridice, de Disciplina si Imunitati a Camerei Deputatilor, asa cum a fost el prezentat in Parlament.
Dezbaterile si votul din Camera Deputatilor in ceea ce priveste modificarile si completarile la Legea 192\2006.

Precizam ca aceste documente sint doar orientative. Modificarile si completarile finale la Legea 192\2006 sint cele care vor apare in Monitorul Oficial.

Acordul de mediere cu titlu executoriu – puncte tari\puncte slabe

Citeva consideratii
Una dintre dezbaterile in mediere in Romania este cea legata de statutul acordului. Nu ar fi cazul sa ii dam putere executorie?. Se aduc ca argumente:
- argumentul psihologic - oamenii nu respecta un acord decit daca are putere executorie
- argumentul cultural- romanii nu respecta un acord decit daca are putere executorie
- argumentul profesional – oamenii nu vor veni la mediere decit daca vor sti ca acordul are putere executorie

Una dintre multele propuneri de amendamente la Legea 192\2006 care reglementeaza medierea are ca obiect acest aspect : "Când părţile aflate în conflict au ajuns la o înţelegere, mediatorul redactează un acord care va cuprinde toate clauzele consimţite de acestea şi care produce intre parti consecintele unui act autentic." Sau " La cererea oricareia dintre parti cu consimtamantul expres al celorlalte, continutul acordului scris, rezultat in urma medierii dobandeste caracter executoriu si va avea forta executorie".

Statisticile arata ca in medie 70% dintre acordurile incheiate in urma medierii sint respectate de parti (aceasta statistica este o medie a unor statistici lunare, anuale in intreaga lume. In SUA se pot urmari lunar aceste statistici, in unele state avem 60% intr-o luna in altele 95%. Cum spuneam, reprezinta numai o medie). 70% este enorm in conditile in care aceste acorduri nu au putere executorie si sint puse in aplicare de cele mai multe ori fara a fi incluse intr-o hotarire judecatoreasca.

Sint hotaririle judecatoresti, care au putere esecutorie, respectate si aplicate intocmai? Eventual sint pentru ca partile sint obligate sa le respecte dar in realitate aplicarea acestora este de nenumarate ori vicioasa, avind in vedere simplul fapt ca una dintre parti si chiar ambele parti sint nemultumite, cit de dreapta din punct de vedere al justitiei ar fi acesta. Dar ca 70% dintre cei care incheie un acord in mediere sa le respecte de buna vointa este un procent fantastic.

Pentru cei care cunosc medierea acesta este doar un efect firesc al medierilor bine facute. Un mediator nu considera medierea incheiata, nu trece la scrierea acordului decit daca este convins ca partile cred si sint gata sa respecte acordul. Ajunse in faza acordului partile sint deja departe de pozitiile lor initiale beligerante, inteleg cealalta parte si s-au facut intelese. S-au epuizat toate aspectele ascunse ale conflictului si partile sint gata sa-si asume responsabilitati pentru a rezolva situatia conflictuala.

Care ar fi riscurile acordului cu forta executorie?
- Dezechilbrul de putere: intr-un conflict avem de cele mai multe ori de a face cu o parte slaba si una puternica. Fiecare dintre parti s-ar putea folosi de titlul executoriu al acordului ca o capcana pentru a rezolva conflictul rapid din punctul de vedere personal. De exemplu pentru a ocoli justitia sau pentru a amina aplicarea unor masuri legale. Medierea ar fi compromisa inca de la inceput datorita acestei atitudini.

- Stresul: partile s-ar afla sub presiunea incheierii unui acord perfect care sa nu-i expuna nici unui pericol, le-ar fi teama sa nu greseasca

- Suspiciunea: frica partilor ca li se intinde o capcana.

Ca efect partile aflate la mediere n-ar mai fi dispuse sa fie deschise in realitate, efortul mediatorului de a deschide dialogul s-ar lovi in permanenta de prejudecatile partilor legate de efectele a ceea ce spun si s-ar putea regasi in acordul cu forta executorie. Oricum, argumentele aduse in sprijinul acestei idei se dovedesc singure false.
- psihologic: statistica dovedeste ca esista un numar extrem de mare de acorduri respectate fara a avea forta executorie

- cultural: romanii nu au avut deocamdata de-a face cu medierea. Ar trebui sa vedem ce se intimpla in realitate inainte de a introduce reglementari

- profesional: in toata lumea partile apeleaza la mediere pentru ca isi doresc sa profite de cit de rapida este medierea, ieftina, confidentiala, puterea de decizie a partilor. Pentru aspectul executoriu pot merge la avocati sau notari sau instanta.

Mediatorul alege daca sa incheie un acord sau nu
Un mediator bun nu va accepta niciodata incheierea unui acord daca nu este convins ca partile cred si sint gata sa aplice hotaririle acordului. Compromisurile sau cedarile nu pot fi baza unor acorduri durabile si respectate. Mediatorul comunica partilor punctul sau de vedere 'Consider ca este necesar sa discutam in continuare pentru a explora alte interese sau optiuni' iar partile sint libere sa decida singure daca doresc sau nu sa continue. Daca nu doresc, desi mediatorul este convins ca au ramas puncte nerezolvate si care pot genera dispute ulteriore sau nerespectarea acordului, mediatorul poate refuza intocmirea acordului. Un acord prost incheiat nu este un acord real!

Un aspect interesant este legat de capacitatea mediatorului de a emite documente cu titlu executoriu. Care ar fi consecintele si in ce context juridic ar fi acest lucru posibil? Opiniile dumneavoastra sint binevenite.